Consiliul de Stat

Decret nr. 251 din 10/07/1978

Publicat in Buletinul Oficial nr. 61 din 14/07/1978

privind pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor

Materialul de fata a fost preluat din Indaco Legenet legenet.indaco.ro

---

EXPUNERE DE MOTIVE

În aplicarea prevederilor Legii nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat şi asistenţa socială, a fost emis alăturatul Decret al Consiliului de Stat privind pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor.

Potrivit reglementărilor stabilite prin acest decret, prevederile din Legea nr. 3/1977 referitoare la vechimea în muncă şi retribuţia de calcul a pensiei, constatarea şi revizuirea invalidităţii, acordarea pensiei de urmaş, interdicţia cedării, imprescriptibilitatea şi neimpozabilitatea pensiei, scutirea de taxă de timbru a oricăror acte care au ca scop stabilirea unor atare drepturi, precum şi cele referitoare la pensia suplimentară, se aplică în mod corespunzător şi avocaţilor.

În decret se prevede că avocaţii se pensionează la împlinirea vîrstei de 65 ani bărbaţii şi 60 ani femeile, putînd fi menţinuţi în activitate pe o perioadă de încă 5 ani, iar la cererea lor, la vîrsta de 62 ani bărbaţii şi 57 ani femeile.

Pentru constituirea fondului necesar plăţii pensiilor de către Casa de asigurări a avocaţilor, s-a prevăzut reţinerea unei cote de 25% în loc de 20% cît se reţinea conform vechii reglementări, din încasările realizate de colectivele de asistenţă juridică din onorarii.

Cererile de pensii aflate în curs de rezolvare la data intrării în vigoare a decretului vor fi soluţionate potrivit prevederilor acestuia.

Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România d e c r e t e a z ă:

   CAPITOLUL I
Dispoziţii generale

   Art. 1. - Avocaţii au dreptul la pensie şi alte drepturi de asigurări sociale în condiţiile prezentului decret.

Dreptul la pensie este recunoscut tuturor celor care au exercitat profesia de avocat şi pentru care colegiile de avocaţi au perceput contribuţia prevăzută de lege în vederea depunerii la fondul de pensii al Casei de asigurări a avocaţilor.

   Art. 2. - Dreptul la pensie se acordă avocaţilor la împlinirea vîrstei de pensionare prevăzută în prezentul decret şi se stabileşte în raport de numărul anilor lucraţi în exercitarea profesiei de avocat sau în alte sectoare de activitate.

Beneficiază, de asemenea, de dreptul la pensie avocaţii care şi-au pierdut total sau în cea mai mare parte capacitatea de muncă. Cuantumul pensiei se stabileşte în raport de cauzele şi gradul de invaliditate, precum şi de vechimea în muncă.

   Art. 3. - Stabilirea şi plata pensiilor şi a altor drepturi de asigurări sociale se fac prin Casa de asigurări a avocaţilor.

Fondurile necesare Casei de asigurări a avocaţilor pentru plata pensiilor şi a altor drepturi de asigurări sociale se constituie din:

   a) o cotă de 25% percepuţi lunar asupra sumelor încasate din onorarii de colectivele de asistenţă juridică;

   b) contribuţia colegiilor de avocaţi din excedentele bugetare realizate în anii precedenţi;

   c) alte venituri prevăzute de lege.

   Art. 4. - Un avocat poate primi o singură pensie integrală pentru munca depusă şi limită de vîrstă. În cazul în care a lucrat şi în alte sectoare de activitate, primeşte atît pensia pentru munca depusă în profesia de avocat, cît şi pensia ce i se cuvine din acele sectoare, în raport cu munca depusă şi vechimea stabilită, potrivit legii.

Suma rezultată din pensiile cumulate nu va putea depăşi nivelul pensiei de asigurări sociale ce s-ar fi cuvenit avocatului respectiv în cazul în care întreaga activitate ar fi fost prestată într-o unitate de stat.

În cazul cînd cel care solicită pensie a fost încadrat în muncă şi într-o unitate de stat, pensia se stabileşte de către sectorul asigurărilor sociale de stat, luîndu-se în considerare vechimea din ambele sectoare, fiecărui sector revenindu-i obligaţia de a suporta cota-parte aferentă numărului de ani prestaţi în sectorul respectiv.

Retribuţia care se ia ca bază de calcul la stabilirea pensiei este media retribuţiilor lunare prevăzute de lege din 5 ani lucra£i consecutiv, la alegere, din ultimii 10 ani de activitate în profesia de avocat sau, după caz, în alte sectoare.

   Art. 5. - În colegiile de avocaţi nu pot fi menţinuţi pensionari ai Casei de asigurări a avocaţilor sau primiţi pensionari din alte sectoare de activitate.

Cu aprobarea Ministerului Justiţiei, pensionarii Casei de asigurări a avocaţilor, necesari pentru acordarea asistenţei juridice, pot fi reprimiţi în colegiul din care au făcut parte la data pensionării sau în alt colegiu, pînă la împlinirea vîrstei de 70 ani, cu suspendarea plăţii pensiei şi a celorlalte drepturi aferente pe timpul cît exercită profesia de avocat.

Sumele realizate din exercitarea profesiei de avocat nu pot depăşi nivelul retribuţiei pe care pensionarul a avut-o la data încetării activităţii pentru pensionare, actualizată potrivit majorărilor retribuţiei avocaţilor.

   Art. 6. - Colegiile de avocaţi sînt obligate să asigure pentru membrii lor evidenţa corectă a vechimii în muncă, a retribuţiei aferente şi a celorlalte elemente necesare, potrivit legii, la stabilirea pensiei.

   Art. 7. - Pensia nu este impozabilă şi nu poate fi cedată nici total, nici parţial. Dreptul la pensie este imprescriptibil.

   CAPITOLUL II
Pensia pentru munca depusă şi limita de vîrstă

   Art. 8. - Avocaţii care au o vechime în muncă de minimum 30 ani bărbaţii şi 25 ani femeile au dreptul la pensie pentru munca depusă şi limită de vîrstă la împlinirea vîrstei de 65 ani bărbaţii şi 60 ani femeile. Aceştia pot fi menţinuţi în activitate, la cererea lor şi cu acordul Ministerului Justiţiei, pînă la împlinirea vîrstei de 70 ani.

Avocaţii menţionaţi la alin. 1 vor fi pensionaţi, la cererea lor, la vîrsta de 62 ani bărbaţii şi 57 ani femeile.

   Art. 9. - Vechimea în muncă ce se ia în considerare la stabilirea dreptului la pensie pentru munca depusă este timpul cît un avocat a exercitat profesia de avocat şi timpul cît a desfăşurat o activitate în alte sectoare.

Dovada vechimii în exercitarea profesiei de avocat, în vederea pensionării, se face prin adeverinţele eliberate de colegiile de avocaţi.

Dovada vechimii în muncă din alte sectoare de activitate, în vederea pensionarii, se face conform dispoziţiilor legale referitoare la pensiile din sectoarele respective.

   Art. 10. - Pensia integrală pentru munca depusă şi limită de vîrstă se determină în procente din retribuţie, diferenţiate pe tranşe de retribuţii, astfel:

─────────────────────────────────────────────────────────────────────

  

  
 
 
 Retribuţia Pensia în procente Cuantumul minim

  

  
 
 
 - lei - din retribuţie al pensiei - lei -

  

  
 
 
─────────────────────────────────────────────────────────────────────

  

  
 
 
pînă la 1.200 70 -

  

  
 
 
1.201 - 1.600 65 840

  

  
 
 
1.601 - 2.000 60 1.040

  

  
 
 
2.001 - 2.500  55 1.200

  

  
 
 
2.501 - 3.000 50 1.375

  

  
 
 
3.001 - 3.500 48 1.500

  

  
 
 
3.501 - 4.000 46 1.680

  

  
 
 
peste 4.000 44 1.840

  

  
 
 
─────────────────────────────────────────────────────────────────────

  

  
 
 
 

   Art. 11. - Avocaţii care au o vechime totală în muncă mai mare de 30 ani bărbaţii şi 25 ani femeile beneficiază, pentru fiecare an în plus din primii 5 ani, de un spor la pensie de 1%, şi pentru fiecare an în plus peste 5 ani, de un spor de 0,5% din retribuţia folosită la calcularea pensiei.

   Art. 12. - Avocaţilor care nu au vechimea integrală în muncă, dar au o vechime de cel puţin 15 ani, li se acordă pensie, la împlinirea vîrstei de 65 ani bărbaţii şi 60 ani femeile, proporţional cu numărul anilor de vechime.

Avocaţilor care au o vechime în muncă de 10-15 ani li se acordă o pensie de 350 lei lunar pentru o vechime de 10 ani, iar pentru fiecare an în plus, pînă la 14 ani inclusiv, se adaugă cîte 25 lei.

   Art. 13. - Femeile cu o vechime în muncă de 25 ani, care au născut cel puţin 3 copii şi i-au crescut pînă la vîrsta de 10 ani, pot cere pensionarea înaintea împlinirii vîrstei de pensionare, după cum urmează:

   a) cu un an pentru 3 copii;

   b) cu 2 ani pentru 4 copii;

   c) cu 3 ani pentru mai mulţi copii.

Vîrsta de pensionare se reduce cu ani întregi şi nu poate fi mai mică de 52 ani.

   Art. 14. - La stabilirea vechimii în muncă a avocaţilor se ia în considerare şi timpul în care avocatul:

   a) a fost încadrat în baza unui contract de muncă în alte sectoare de activitate; acest timp se ia în considerare potrivit normelor stabilite prin Legea privind pensiile de asigurări sociale de stat şi asistenţa socială;

   b) a fost deţinut în lagăre sau închisori, pentru activitate revoluţionară, antifascistă sau democratică. Fiecare an de deţinere se consideră ca vechime în muncă de un an şi şase luni;

   c) a fost îndepărtat din serviciu sau din avocatură pentru activitate politică revoluţionară, antifascistă sau democratică, înainte de 23 August 1944, ori ca urmare a persecuţiilor rasiale sau naţionale, în perioada ianuarie 1938 - decembrie 1945;

   d) a desfăşurat o activitate revoluţionară, antifascistă, recunoscută de către organele în drept ca vechime în muncă.

Constituie vechime în muncă şi timpul în care un avocat şi-a întrerupt activitatea deoarece:

   a) a îndeplinit serviciul militar în termen, a fost concentrat, mobilizat sau în prizonierat;

   b) a fost suspendat din funcţie sau din exerciţiul profesiei de avocat ori i s-a desfăcut contractul de muncă, sau a fost radiat din avocatură, dacă aceste măsuri au fost anulate ulterior ca fiind ilegale.

Se consideră vechime în muncă şi perioada în care un avocat a fost trimis să urmeze cursuri de pregătire profesională sau politică.

De asemenea, se consideră vechime în muncă perioadele pentru care s-a cotizat la fostele asigurări sociale şi la casele de asigurări şi pensii ale avocaţilor.

Pentru avocaţii care au lucrat, potrivit legii, cu program redus, vechimea în muncă se ia în considerare proporţional cu timpul lucrat.

Perioada în care o femeie a lucrat, cu program redus; potrivit legii, pentru îngrijirea copiilor în vîrstă de pînă la 6 ani, se socoteşte ca timp integral.

   Art. 15. - În cazul avocaţilor îndreptăţiţi la pensie, care au fost încadraţi în muncă şi la organizaţii internaţionale, societăţi mixte sau la alte organizaţii din străinătate, primind retribuţii în valută, la stabilirea bazei de calcul a pensiei se iau în considerare retribuţiile tarifare de încadrare la nivelul funcţiilor similare din ţară, valabile în perioadele corespunzătoare, dacă s-au plătit contribuţiile legale către asigurările sociale de stat.

   CAPITOLUL III
Pensia pentru pierderea capacităţii de muncă din cauză de accident
survenit în timpul îndeplinirii îndatoririlor profesionale

   Art. 16. - Avocaţii care datorită unor accidente survenite în timpul îndeplinirii îndatoririlor profesionale şi-au pierdut total sau în cea mai mare parte capacitatea de muncă primesc pensie pe timpul cît durează invaliditatea.

Beneficiază, de asemenea, de pensie avocaţii care şi-au pierdut total sau în cea mai mare parte capacitatea de muncă din cauza unei boli contractate în timpul în care exercitau profesia de avocat, dacă invaliditatea stabilită este de gradul I sau II.

De aceleaşi drepturi beneficiază şi avocaţii care şi-au pierdut total sau în cea mai mare parte capacitatea de muncă în timpul şi din cauza îndeplinirii obligaţiilor militare ori a sarcinilor de stat sau obşteşti.

Avocaţii care şi-au pierdut jumătate din capacitatea de muncă şi lucrează jumătate din durata normală a programului de lucru beneficiază, în condiţiile legii, de pensie de invaliditate de gradul III.

   Art. 17. - Pierderea capacităţii de muncă se stabileşte prin decizie, de către Consiliul Casei de asigurări a avocaţilor, la propunerea comisiilor de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă, organizate, potrivit legii, pentru pensionarii de asigurări sociale de stat.

Avocaţii în cauză pot fi încadraţi într-unul din următoarele grade de invaliditate:

   a) gradul I, dacă aceştia au nevoie de îngrijire şi supraveghere din partea altei persoane;

   b) gradul II, ceilalţi avocaţi care şi-au pierdut total sau în cea mai mare parte capacitatea de muncă;

   c) gradul III, avocaţii care şi-au pierdut jumătate din capacitatea de muncă.

Criteriile şi normele pe baza cărora se face încadrarea în gradele I, II şi III de invaliditate sînt cele prevăzute de dispoziţiile legale referitoare la pensiile de asigurări sociale de stat.

   Art. 18. - Pensia ce se acordă avocaţilor care şi-au pierdut total sau în cea mai mare parte capacitatea de muncă prin accidente survenite în timpul îndeplinirii îndatoririlor profesionale sau boli contractate în timpul cît exercitau profesia de avocat, dacă invaliditatea este de gradul I sau II, se stabileşte, în raport de vechimea în muncă, în procente din retribuţie, diferenţiate pe tranşe de retribuţie. Pensia corespunzătoare gradului I de invaliditate se stabileşte după cum urmează:

──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

  

  
 
 
 Pensia în Pensia în Pensia în

  

  
 
 
 procente Cuantumul procente Cuantumul procente Cuantumul

  

  
 
 
 Retribuţia din minim al din minim al din minim al

  

  
 
 
 - lei - retribuţie pensiei retribuţie pensiei retribuţie pensiei

  

  
 
 
 pentru - lei - pentru - lei - pentru - lei -

  

  
 
 
 5 ani 15 ani 30 ani

  

  
 
 
 vechime vechime vechime

  

  
 
 
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

  

  
 
 
pînă la 1.200 50 650 60 - 70 -

  

  
 
 
1.201 - 1.600 45 660 55 720 65 840

  

  
 
 
1.601 - 2.000 40 700 50 880 60  1.040

  

  
 
 
2.001 - 2.500 37 725 47 1.000 55 1.200

  

  
 
 
2.501 - 3.000 35 800 45 1.175 50 1.375

  

  
 
 
3.001 - 3.500 33 900 43 1.350  48 1.500

  

  
 
 
3.501 - 4.000 31 980 41 1.505 46 1.680

  

  
 
 
peste 4.000 29 1.040 39 1.640 44 1.840

  

  
 
 
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

  

  
 
 
 

Pentru vechimile în muncă cuprinse între 5 şi 30 ani, pensia se calculează proporţional cu numărul anilor lucraţi.

Cuantumul pensiei pentru gradul II de invaliditate este de 85%, iar pentru gradul III, de pînă la 30%, din pensia corespunzătoare gradului I de invaliditate.

Pentru fiecare an de vechime în muncă peste vechimea integrală se acordă un spor la pensie de 1% pentru primii 5 ani şi de 0,5% pentru anii următori, din retribuţia de calcul a pensiei.

Pensia pentru invaliditate de gradul III împreună cu retribuţia realizată din exercitarea profesiei de avocat nu pot depăşi 70% din retribuţia avută la data stabilirii gradului de invaliditate, actualizată potrivit majorărilor retribuţiei avocaţilor.

   Art. 19. - Retribuţia pe baza căreia se calculează pensia pentru pierderea capacităţii de muncă este media retribuţiilor lunare prevăzute de lege din 5 ani lucraţi consecutiv, la alegere, din ultimii 10 ani de activitate în profesia de avocat sau, după caz, în alte sectoare, ori retribuţia medie a ultimilor ani atunci cînd vechimea în muncă este de pînă la 5 ani.

   Art. 20. - Avocaţii cu o vechime mai mică de 5 ani care şi-au pierdut total sau în cea mai mare parte capacitatea de muncă prin accidente survenite în timpul îndeplinirii îndatoririlor profesionale sau boli contractate în timpul cît exercitau profesia de avocat au dreptul la o pensie de 650 lei pentru gradul I şi 520 lei pentru gradul II de invaliditate.

De aceleaşi drepturi beneficiază şi avocaţii accidentaţi în timpul îndeplinirii obligaţiilor militare ori a sarcinilor de stat sau obşteşti.

   Art. 21. - Pensionarii încadraţi în gradul I de invaliditate primesc, pe lîngă pensie, şi o sumă fixă pentru îngrijire de 300 lei lunar.

   Art. 22. - Hotărîrea privind încadrarea în grade de invaliditate poate fi contestată, în cel mult 60 de zile de la comunicare, la Consiliul Casei de asigurări a avocaţilor, de către avocatul în cauză ori de conducerea colegiului de avocaţi din care face parte.

   Art. 23. - Pensionarii încadraţi în gradul I, II sau III de invaliditate sînt supuşi revizuirii medicale, la intervale de 6-12 luni, la termenele stabilite de comisiile de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă. Neprezentarea la revizuirea medicală atrage suspendarea plăţii pensiei începînd cu luna următoare.

Revizuirea medicală se poate face şi la cererea pensionarilor, numai pînă la împlinirea vîrstei de 62 ani bărbaţii şi 57 ani femeile.

Nu sînt supuşi revizuirii medicale periodice pensionarii de invaliditate care prezintă invalidităţi ireversibile, precum şi cei care au împlinit vîrsta de 62 ani bărbaţii şi 57 ani femeile.

   Art. 24. - În cazul schimbării gradului de invaliditate, pensia corespunzătoare noului grad se stabileşte pe baza cuantumului pensiei avute la gradul de invaliditate anterior.

   Art. 25. - Dispoziţiile prezentului decret, care privesc modul de stabilire a vechimii în muncă şi a retribuţiei, în raport de care se calculează pensia pentru munca depusă şi limita de vîrstă, se aplică, în mod corespunzător, şi la calcularea pensiilor pentru pierderea capacităţii de muncă din cauză de accident survenit în timpul îndeplinirii îndatoririlor profesionale.

   Art. 26. - La împlinirea vîrstei de 62 ani bărbaţii şi 57 ani femeile, pensionarii pentru pierderea capacităţii de muncă sînt trecuţi, din oficiu, în categoria pensionarilor pentru munca depusă şi limita de vîrstă; în aceste cazuri îşi pot menţine drepturile aferente gradului I şi II de invaliditate.

   CAPITOLUL IV
Pensia pentru pierderea capacităţii de muncă în afara
îndeplinirii îndatoririlor profesionale

   Art. 27. - Avocaţii care şi-au pierdut total sau parţial capacitatea de muncă, din cauza unor accidente în afara îndeplinirii îndatoririlor profesionale, beneficiază de pensie dacă invaliditatea stabilită este de gradul I, II sau III şi au o vechime în muncă de cel puţin 5 ani.

   Art. 28. - Pensia se stabileşte în procente din retribuţie, diferenţiate pe tranşe de retribuţii şi ani de vechime în muncă. Pensia corespunzătoare gradului I de invaliditate se stabileşte după cum urmează:

──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

  

  
 
 
 Pensia în Pensia în Pensia în

  

  
 
 
 procente Cuantumul procente Cuantumul procente Cuantumul

  

  
 
 
 Retribuţia din minim al din minim al din  minim al

  

  
 
 
 - lei - retribuţie pensiei retribuţie pensiei retribuţie pensiei

  

  
 
 
 pentru - lei - pentru - lei - pentru - lei -

  

  
 
 
 5 ani 15 ani  30 ani

  

  
 
 
 vechime vechime vechime

  

  
 
 
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

  

  
 
 
pînă la 1.200 35 460 40 - 65  -

  

  
 
 
1.201 - 1.600 30 470 35 480 60 720

  

  
 
 
1.601 - 2.000 24 480 33 560 55 960

  

  
 
 
2.001 - 2.500 20 490 31 650  50 1.100

  

  
 
 
2.501 - 3.000 17 500 30 775 45 1.250

  

  
 
 
3.001 - 3.500 15 510 29 900 43 1.350

  

  
 
 
3.501 - 4.000 14 520 28 1.015 41 1.505

  

  
 
 
peste 4.000 13 530 27 1.120 39 1.640

  

  
 
 
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

  

  
 
 
 

Pentru vechimile cuprinse între 5 şi 30 ani, pensia se calculează proporţional cu numărul anilor lucraţi.

Pentru fiecare an de vechime în muncă peste vechimea integrală se acordă un spor la pensie de 1% pentru primii 5 ani şi de 0,5% pentru anii următori, din retribuţia de calcul a pensiei.

Pensionarii încadraţi în gradul I de invaliditate primesc, pe lîngă pensie, şi o sumă fixă pentru îngrijire de 300 lei lunar.

Cuantumul pensiei pentru gradul II de invaliditate este de 85%, iar pentru gradul III, de pînă la 30%, din pensia corespunzătoare gradului I de invaliditate.

Pensia pentru invaliditate de gradul III împreună cu retribuţia realizată din exercitarea profesiei de avocat nu pot depăşi 70% din retribuţia avută la data stabilirii gradului de invaliditate, actualizată potrivit majorărilor retribuţiei avocaţilor.

   Art. 29. - Avocaţilor care îndeplinesc obligaţii militare şi care au devenit invalizi de gradul I sau II ca urmare a unor boli li se acordă pensie fără a se cere condiţia de vechime în muncă.

Pensia celor care la data convocării în vederea îndeplinirii obligaţiilor militare exercitau profesia de avocat se stabileşte în condiţiile prevăzute de art. 28. Celor care nu îndeplinesc condiţia de vechime în muncă necesară pentru obţinerea pensiei li se acordă o pensie fixă de 455 lei pentru gradul I de invaliditate şi 390 lei pentru gradul II de invaliditate.

   Art. 30. - Dispoziţiile referitoare la vechimea în muncă şi retribuţia de calcul, precum şi la încadrarea în grade de invaliditate şi revizuire medicală, se aplică şi pensiilor pentru pierderea capacităţii de muncă din alte cauze decît accidente survenite în timpul îndeplinirii îndatoririlor profesionale.

   CAPITOLUL V
Pensia de urmaş

   Art. 31. - Pensia de urmaş se acordă copiilor şi soţiei, în condiţiile prevăzute de prezentul decret.

Pensia de urmaş se acordă dacă avocatul decedat era pensionar sau îndeplinea condiţiile pentru obţinerea unei pensii.

   Art. 32. - Copiii au dreptul la pensie de urmaş pînă la vîrsta de 16 ani sau, dacă continuă studiile, pînă la terminarea acestora, dar fără a depăşi vîrsta de 25 ani.

Copiii urmaşi care, înainte de a împlini vîrsta de 15 ani, au devenit invalizi de gradul I sau II, primesc, după încetarea plăţii pensiei de urmaş, pe toată durata invalidităţii, un ajutor de 350 lei lunar pentru gradul I şi de 300 lei lunar pentru gradul II.

   Art. 33. - Soţia are dreptul la pensie de urmaş, pe tot timpul vieţii, la împlinirea vîrstei de 55 ani, dacă a avut cel puţin 15 ani de căsătorie. Dacă durata căsătoriei a fost mai mică, dar de cel puţin 10 ani, pensia se acordă proporţional cu anii de căsătorie.

De asemenea, se acordă pensie de urmaş, pe tot timpul vieţii, soţiei care a împlinit vîrsta de 50 ani şi care a născut, pînă la data decesului soţului, mai mult de 4 copii, iar durata căsătoriei a fost de cel puţin 10 ani.

Soţia are dreptul la pensie de urmaş, indiferent de vîrstă şi de durata căsătoriei, pe timpul cît este invalidă de gradul I sau II; de asemenea, beneficiază de această pensie dacă nu este încadrată în muncă la data decesului soţului şi are în îngrijire unu sau mai mulţi copii în vîrstă de pînă la 6 ani.

   Art. 34. - Soţia care are dreptul la o pensie proprie şi îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru obţinerea pensiei de urmaş după soţul decedat poate opta pentru oricare dintre aceste pensii.

   Art. 35. - Soţia primeşte pensie de urmaş numai pînă la încadrarea sa în muncă, dar nu mai mult de 6 luni de la data decesului soţului, dacă nu îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 33.

   Art. 36. - Cuantumul pensiei de urmaş se stabileşte luîndu-se ca bază de calcul:

   a) pensia susţinătorului decedat, dacă acesta era pensionar;

   b) pensia la care ar fi avut dreptul susţinătorul, în condiţiile legii, pentru munca depusă şi limita de vîrstă sau pentru invaliditate.

Pensia de urmaş se stabileşte, în procente din pensia titularului, astfel: 50 la sută pentru un singur urmaş, 75 la sută pentru doi şi 100 la sută pentru mai mulţi urmaşi, cu drept la această pensie.

   Art. 37. - În cazul copiilor orfani de ambii părinţi, cuantumul pensiei de urmaş se stabileşte luîndu-se ca bază de calcul:

   a) pînă la trei copii, pensia cea mai avantajoasă a unui singur părinte;

   b) pentru patru copii, pensia cea mai avantajoasă a unui părinte, la care se adaugă jumătate din pensia celuilalt părinte;

   c) pentru cinci şi mai mulţi copii, pensiile cumulate ale ambilor părinţi.

   Art. 38. - Plata pensiei se suspendă pe timpul cît pensionarul urmaş, este încadrat în muncă sau realizează venituri dintr-o activitate permanentă ca liber profesionist sau mic meseriaş cu atelier propriu. Plata pensiei se suspendă şi atunci cînd soţia urmaşă s-a căsătorit.

Cînd unul dintre urmaşi pierde dreptul la pensie, ceilalţi primesc în continuare partea de pensie ce li s-a cuvenit pînă la acea dată.

   CAPITOLUL VI
Stabilirea şi plata pensiilor

   Art. 39. - Pentru a se asigura respectarea strictă a prevederilor legii privind întocmirea actelor de pensionare, a ţinerii unei evidenţe corecte a tuturor datelor şi celorlalte elemente necesare pe baza cărora se stabilesc drepturile la pensie şi alte drepturi de asigurări sociale, pe lîngă consiliile colegiilor de avocaţi se constituie comisii de pensii şi asigurări sociale.

Comisiile de pensii şi asigurări sociale sînt alcătuite din 3-7 membri şi sînt conduse de către un membru al consiliului colegiului.

   Art. 40. - Din comisiile de pensii şi asigurări sociale din colegiile de avocaţi fac parte, ca membri:

   a) directorii colectivelor de asistenţă juridică din cadrul colegiului;

   b) secretarul şi contabilul colegiului;

   c) unu sau doi reprezentanţi ai avocaţilor din colegiu.

Componenţa nominală a comisiei de pensii şi asigurări sociale se stabileşte de către consiliul colegiului.

Comisiile de pensii şi asigurări sociale din colegiile de avocaţi îndeplinesc, în mod corespunzător, atribuţiile prevăzute de lege pentru comisiile de pensii şi asigurări sociale din unităţile de stat.

În exercitarea atribuţiilor lor, membrii comisiilor de pensii şi asigurări sociale din colegiile de avocaţi răspund de respectarea întocmai a dispoziţiilor legale referitoare la stabilirea pensiilor şi acordarea celorlalte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor.

   Art. 41. - În vederea stabilirii pensiei, colegiul din care face parte avocatul în cauza întocmeşte dosarul de pensie care trebuie să cuprindă fişa de pensie şi alte acte oficiale întocmite potrivit legii, din care să rezulte vîrsta, vechimea în muncă, retribuţiile avute şi celelalte elemente de calculare a drepturilor de pensie. Dosarul de pensionare pentru invaliditate trebuie să conţină, în mod obligatoriu, documentaţia medicală, cu concluziile expertizei medicale, confirmate de spitalul teritorial. În cazul în care comisia de pensii şi asigurări sociale din colegiul de avocaţi consideră că nu se confirmă pierderea totală sau parţială a capacităţii de muncă, informează în scris despre această concluzie conducerea colegiului, precum şi avocatul în cauză.

Dosarul de pensionare se verifică de către comisia de pensii şi asigurări sociale, care are obligaţia să semnaleze conducerii colegiului orice nereguli constatate. Colegiul de avocaţi poartă întreaga răspundere pentru exactitatea datelor pe care le conţine dosarul de pensie şi fişa de pensionare.

În cazul în care, din însumarea perioadelor de vechime, rezultă fracţiuni mai mari de 6 luni, acestea se întregesc la un an, iar cele mai mici se neglijează;

Timpul lucrat în străinătate se ia în considerare la stabilirea pensiei dacă s-a contribuit la asigurările sociale de stat ori dacă există reglementări în această privinţă în convenţiile încheiate de Republica Socialistă România cu statele respective.

   Art. 42. - Colegiile de avocaţi sînt obligate să înainteze dosarul de pensie Casei de asigurări a avocaţilor, cu cel puţin 90 de zile înainte de data la care urmează să aibă loc pensionarea pentru muncă depusă şi limită de vîrstă.

La pensionarea de invaliditate, dosarul se depune în cel mult 30 de zile de la primirea hotărîrii de încadrare într-unul din gradele de invaliditate, iar pentru urmaş, în cel mult 30 de zile de la data decesului susţinătorului.

   Art. 43. - În cel mult 30 de zile de la primirea dosarului de pensionare, Consiliul Casei de asigurări a avocaţilor este obligat să verifice dacă dosarul conţine toate datele necesare pentru stabilirea pensiei, după care emite decizia de pensionare sau, după caz, restituie dosarul colegiului de avocaţi, dacă nu sînt îndeplinite condiţiile legale.

În cazul pensionării pentru accident în timpul îndeplinirii îndatoririlor profesionale sau boală, dosarul se va depune în acelaşi termen la comisia judeţeană de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă.

Consiliul Casei de asigurări a avocaţilor emite deciziile de pensie în trei exemplare, din care un exemplar se trimite avocatului în cauză şi un exemplar, colegiului de avocaţi care a trimis dosarul de pensie.

   Art. 44. - Pensiile se plătesc celor care la data cererii de pensionare exercitau profesia de avocat, de la data la care li s-a aprobat pensionarea prin decizia Consiliului Casei de asigurări a avocaţilor. Colegiul de avocaţi nu poate dispune radierea din colegiu a avocatului care a cerut înscrierea la pensie decît după ce a primit decizia de pensionare.

Pentru cei care îndeplinesc condiţiile de pensionare ulterior datei cînd au încetat exercitarea profesiei de avocat sau ulterior decesului susţinătorului, pensia se plăteşte cu începere din prima zi a lunii următoare aceleia în care s-a depus cererea împreună cu actele necesare la Casa de asigurări a avocaţilor.

Urmaşii pensionarilor Casei de asigurări a avocaţilor vor depune cererea împreună cu actele necesare pentru obţinerea pensiei de urmaş la Casa de asigurări a avocaţilor.

   Art. 45. - Consiliul Casei de asigurări a avocaţilor emite deciziile de pensii pe baza propunerilor comisiilor de pensii şi asigurări sociale din colegiile de avocaţi sau ale comisiilor de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă, după caz.

Consiliul Casei de asigurări a avocaţilor examinează contestaţiile împotriva hotărîrilor comisiilor de pensii şi asigurări sociale din colegiile de avocaţi şi ale comisiilor de expertiză şi recuperare a capacităţii de muncă.

Împotriva deciziilor Consiliului Casei de asigurări a avocaţilor se poate face apel, în termen de 30 de zile de la comunicare, la Comisia centrală de pensii care funcţionează la Ministerul Muncii. Apelul se adresează direct acestei comisii sau prin Casa de asigurări a avocaţilor.

Deciziile Consiliului Casei de asigurări a avocaţilor care nu au fost atacate în termen şi deciziile Comisiei centrale de pensii sînt definitive.

   Art. 46. - Pensia se plăteşte personal titularului ori se depune la Casa de Economii şi Consemnaţiuni, la cererea şi pe numele său. În cazul în care pensia nu poate fi înmînată pensionarului, aceasta se depune la Casa de Economii şi Consemnaţiuni pe numele titularului.

   Art. 47. - Pensia de urmaş acordată, potrivit legii, copiilor nu poate fi folosită decît în scopul îngrijirii şi educării lor, indiferent de calitatea persoanei care o încasează. Persoanele care au în îngrijire copii care beneficiază de pensie de urmaş au obligaţia să justifice utilizarea sumelor încasate numai în scopul menţionat

Pensia de urmaş a copiilor care au fost încredinţaţi unor instituţii de ocrotire se depune la Casa de Economii şi Consemnaţiuni, pe numele lor, după ce s-au achitat sumele datorate, potrivit legii, pentru întreţinerea în acele instituţii.

   Art. 48. - Plata pensiei şi a celorlalte drepturi aferente încetează începînd cu luna următoare aceleia în care beneficiarul nu mai îndeplineşte condiţiile legale în temeiul cărora i-au fost acordate.

Sumele rămase neîncasate de către pensionarul decedat, pentru luna în care a avut loc decesul, se plătesc membrilor de familie.

   Art. 49. - Plata pensiei şi a celorlalte drepturi aferente se suspendă pe timpul cît pensionarul:

   a) execută o pedeapsă privativă de libertate;

   h) are domiciliul stabilit pe teritoriul altei ţări;

   c) a fost reprimit într-un colegiu de avocaţi.

Pe timpul cît un pensionar de invaliditate de gradul I este internat gratuit în unităţi de asistenţă socială se suspendă plata sumei acordate pentru îngrijire.

Suspendarea plăţii pensiei se face începînd cu luna următoare celei în care a intervenit cauza care a determinat suspendarea.

   Art. 50. - În cazul prevăzut la art. 49 alin. 1 lit. a), dacă hotărîrea de condamnare a fost desfiinţată şi cel În cauză a fost achitat, se vor plăti sumele pe durata suspendării, fără a depăşi pensia pe 12 luni.

După executarea pedepsei sau în caz de graţiere ori de amnistie, plata pensiei se reia începînd cu luna următoare aceleia în care pensionarul a fost eliberat.

   Art. 51. - Pensionarii reîncadraţi temporar în alte sectoare de activitate au obligaţia ca, în termen de 15 zile de la încadrare, să comunice Casei de asigurări a avocaţilor unitatea şi data de la care lucrează şi cuantumul retribuţiei. Aceeaşi obligaţie revine şi unităţii în care sînt încadraţi pensionarii.

Pentru pensionarii Casei de asigurări a avocaţilor reprimiţi în colegiile de avocaţi, comunicarea prevăzută la alineatul precedent se face de către colegiul de avocaţi în care au fost reprimiţi.

Instanţele au obligaţia ca, în termen de 15 zile de la data condamnării pensionarului Casei de asigurări a avocaţilor, să comunice această situaţie, în scris, acestei case.

   Art. 52. - Avocaţii care au o vechime în profesia de avocat de cel puţin 5 ani şi au lucrat şi în alte sectoare de activitate avînd, în total, cel puţin 10 ani vechime în muncă, au dreptul la pensie. Pensia se stabileşte potrivit art. 4 şi se acordă dacă este îndeplinită condiţia de vîrstă necesară pentru deschiderea dreptului la pensie în sectorul unde a prestat cea mai mare parte a activităţii.

   CAPITOLUL VII
Pensia suplimentară

   Art. 53. - Pensia suplimentară se bazează pe principiul mutualităţii între avocaţii asiguraţi, care contribuie, în acest scop, cu 2% din retribuţia lor lunară.

Avocaţii pot contribui benevol cu încă 2% din retribuţia lunară pentru pensia suplimentară. În acest caz, contribuţia totală va fi de 4% din retribuţie. Cei care au contribuit benevol cu 4% din retribuţie beneficiază de o pensie suplimentară majorată potrivit prezentului decret.

Contribuţia pentru pensia suplimentară se reţine şi se virează de către colegiile de avocaţi într-un cont special al Casei de asigurări a avocaţilor, la Casa de Economii şi Consemnaţiuni, pentru care se acordă o dobîndă de 3% anual.

   Art. 54. - Avocaţii care au contribuit, în condiţiile legii, la constituirea fondului pentru pensia suplimentară, beneficiază de această pensie de la data încetării activităţii lor, ca urmare a pensionării.

Pentru avocaţii care au contribuit cu 2% pensia suplimentară se stabileşte în procente din retribuţia folosită la calcularea pensiei, după anii de contribuţie, astfel:

────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

  

  
 
 
 Timpul cît s-a contribuit % din retribuţie

  

  
 
 
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

  

  
 
 
 peste 20 ani 12

  

  
 
 
 15-20 ani inclusiv 10

  

  
 
 
 10-15 ani inclusiv 8

  

  
 
 
 5-10 ani inclusiv  5

  

  
 
 
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

  

  
 
 
 

   Art. 55. - Avocaţii care au contribuit în mod benevol cu 4% din retribuţia lunară beneficiază de pensie suplimentară stabilită în procente din retribuţia folosită la calcularea pensiei, după anii de contribuţie, după cum urmează:

────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

  

  
 
 
 Timpul cît s-a contribuit % din retribuţie

  

  
 
 
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

  

  
 
 
 peste 25 ani 18

  

  
 
 
 20-25 ani inclusiv 16

  

  
 
 
 15-20 ani inclusiv 14

  

  
 
 
 10-15 ani inclusiv 12

  

  
 
 
 5-10 ani inclusiv 8

  

  
 
 
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

  

  
 
 
 

Pentru avocaţii care au contribuit la pensia suplimentară o perioadă cu 2%, iar o altă perioadă cu 4%, pensia se calculează cu procentele corespunzătoare contribuţiei de 4%; în acest caz, fiecare 2 ani de contribuţie cu 2% se iau în calcul ca un an de contribuţie cu 4%.

   Art. 56. - Avocaţilor care au plătit contribuţia pentru pensia suplimentară pe o perioadă de pînă la 5 ani li se restituie, la data pensionării, suma cu care au contribuit, la care se adaugă o dobîndă de 3%.

   Art. 57. - Pensia suplimentară se acordă urmaşilor în proporţie de 50% din cotele prevăzute pentru pensia de urmaş.

   Art. 58. - În cazul în care un avocat a plătit contribuţia pentru pensia suplimentară la mai multe sectoare de activitate, se iau în considerare toţi anii de contribuţie. În acest caz, sectorul care plăteşte pensia de asigurări sociale plăteşte şi pensia suplimentară.

   Art. 59. - Prevederile din prezentul decret referitoare la stabilirea şi plata pensiilor, precum şi la recalcularea dreptului de pensie sau suspendarea plăţii acesteia, se aplică în mod corespunzător şi pensiilor suplimentare.

   CAPITOLUL VIII
Alte drepturi de asigurări sociale

   Art. 60. - În caz de îmbolnăvire a avocaţilor şi pensionarilor, precum şi a membrilor lor de familie, cheltuielile necesitate de asistenţa medicală, medicamente şi întreţinere pe timpul internării se suportă de către Casa de asigurări a avocaţilor, în limita posibilităţilor ei bugetare.

   Art. 61. - Avocaţii beneficiază de concedii medicale şi indemnizaţii pe perioada în care nu pot exercita profesia de avocat datorită îmbolnăvirii care necesită îngrijiri medicale. De asemenea, femeile beneficiază de indemnizaţii în caz de maternitate sau pentru îngrijirea copilului bolnav.

Avocaţii care au suferit accidente sau au contractat boli care le-au produs vătămări grave organismului beneficiază de indemnizaţii pentru procurarea de proteze sau alte materiale sanitare.

În caz de deces al unui avocat sau al unui membru de familie se acordă ajutor de deces.

Condiţiile în care se acordă indemnizaţiile şi ajutoarele prevăzute la alineatele precedente, precum şi cuantumul lor, sînt cele prevăzute de dispoziţiile legale referitoare la asigurările sociale de stat şi ele se plătesc de către colegiile de avocaţi, în limita posibilităţilor lor bugetare.

   Art. 62. - Pensionarii Casei de asigurări a avocaţilor care au suferit accidente sau au contractat boli care le-au produs vătămări grave organismului beneficiază de ajutoare băneşti pentru procurarea de proteze sau alte materiale sanitare. De asemenea, în caz de deces al unui pensionar ori al unui membru de familie se acordă ajutor de deces.

Condiţiile în care se acordă ajutoarele prevăzute la alineatul precedent, precum şi cuantumul lor, sînt cele prevăzute de dispoziţiile legale pentru pensionarii de asigurări sociale de stat şi ele se plătesc de către Casa de asigurări a avocaţilor, în limita posibilităţilor ei bugetare.

   CAPITOLUL IX
Organizarea şi funcţionarea Casei de asigurări a avocaţilor

   Art. 63. - Casa de asigurări a avocaţilor este persoană juridică şi are sediul în municipiul Bucureşti.

Sînt membri de drept ai Casei de asigurări a avocaţilor avocaţii stagiari şi avocaţii definitivi, membri ai colegiilor de avocaţi.

   Art. 64. - Casa de asigurări a avocaţilor are buget propriu. Bugetul este supus aprobării Ministerului Justiţiei.

   Art. 65. - Conducerea Casei de asigurări a avocaţilor, precum şi administrarea bunurilor ce aparţin acesteia, se exercită de către un consiliu, care funcţionează pe baze obşteşti, compus din: un preşedinte, un vicepreşedinte şi trei membri, numiţi de Ministerul Justiţiei, pe timp de 5 ani, dintre avocaţii definitivi.

Preşedintele asigură executarea deciziilor consiliului şi reprezintă Casa de asigurări a avocaţilor în faţa organelor de jurisdicţie şi în raporturile cu organe de stat, organizaţiile socialiste şi orice alte persoane juridice, precum şi cu persoanele fizice. Preşedintele poate delega pe oricare dintre membrii consiliului pentru a reprezenta casa în faţa organelor de jurisdicţie.

În lipsa preşedintelui, atribuţiile acestuia sînt exercitate de vicepreşedinte.

   Art. 66. - Controlul financiar al gestiunii Casei de asigurări a avocaţilor se exercită de către o comisie de cenzori, compusă din 3 membri, numiţi de Ministerul Justiţiei, pe timp de 5 ani, dintre avocaţii definitivi.

Comisia de cenzori prezintă, Consiliului Casei de asigurări a avocaţilor şi Ministerului Justiţiei constatările privind executarea bugetului, administrarea bunurilor şi gospodărirea fondurilor casei.

   Art. 67. - Ministerul Justiţiei îndrumă şi controlează Casa de asigurări a avocaţilor.

   CAPITOLUL X
Dispoziţii finale şi tranzitorii

   Art. 68. - Cererile în faţa oricăror organe care au drept scop stabilirea unui drept la pensie, precum şi toate actele procedurale în legătură cu acest drept, sînt scutite de orice fel de taxe de timbru.

   Art. 69. - Sumele plătite fără temei, cu titlu de pensie sau alte drepturi aferente, se recuperează, potrivit legii, de la cei care le-au primit. Sumele rămase nerecuperate de pe urma pensionarilor decedaţi nu se mai urmăresc.

Recuperarea de la pensionari a sumelor plătite fără temei se face pe baza deciziei date de Casa de asigurări a avocaţilor, care constituie titlu executoriu.

   Art. 70. - Persoanele care, prin nerespectarea dispoziţiilor legale, determină plata unor pensii necuvenite, sînt obligate la restituirea acestora, potrivit legii.

   Art. 71. - La stabilirea pensiilor, inclusiv a pensiei suplimentare, fracţiunile de leu se întregesc la un leu în favoarea pensionarului.

   Art. 72. - Pensiile şi ajutoarele sociale stabilite pînă la data prezentului decret se menţin în continuare, atît timp cît sînt îndeplinite condiţiile în baza cărora au fost acordate.

   Art. 73. - Pensionarii de invaliditate de orice grad care, potrivit dispoziţiilor legale, sînt revizuibili medical, existenţi la data prezentului decret, vor fi reexaminaţi de către comisiile de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă, la termenele stabilite, potrivit legii.

   Art. 74. - Cererile de pensii aflate în curs de rezolvare la organele de pensii vor fi soluţionate potrivit prevederilor prezentului decret.

   Art. 75. - Decretul nr. 60/1951 privitor la organizarea Casei de asigurări a avocaţilor, cu modificările ulterioare, şi Decretul nr. 61/1951 privitor la trecerea caselor de asigurări şi pensii ale avocaţilor sub îndrumarea şi controlul Ministerului Justiţiei, precum şi orice alte dispoziţii contrare prezentului decret, se abrogă.

NICOLAE CEAUŞESCU
Preşedintele Republicii Socialiste România

Bucureşti, 10 iulie 1978.

Nr. 251.