Marea Adunare Naţională

Decret nr. 281 (r1) din 15/07/1954

Republicat in Buletinul Oficial nr. 11 din 06/03/1958

pentru organizarea şi exercitarea avocaturii în Republica Populară Romînă

Materialul de fata a fost preluat din Indaco Legenet legenet.indaco.ro

---

   CAPITOLUL I
Dispoziţii generale

   Art. 1. - Avocatura în Republica Populară Romînă are sarcina de a acorda asistenţă juridică populaţiei, instituţiilor, organizaţiilor şi întreprinderilor, în scopul apărării drepturilor şi intereselor lor legale şi al întăririi legalităţii populare.

Asistenţa juridică se realizează prin apărarea şi reprezentarea celor interesaţi în faţa instanţelor de judecată, darea de consultaţii juridice şi întocmirea de cereri, plîngeri şi alte acte cu caracter juridic.

   Art. 2. - În afară de cazurile prevăzute de lege, numai avocaţii au dreptul de a da asistenţă juridică; ei prestează în exerciţiul profesiunii lor un serviciu de interes obştesc.

   Art. 3. - Asistenţa juridică se acordă prin birourile colective de asistenţă juridică organizate în cadrul colegiilor de avocaţi.

Exercitarea profesiunii de avocat se face numai în cadrul birourilor colective de asistenţă juridică.

   Art. 4. - Avocatul în activitatea sa trebuie să respecte legalitatea populară şi să apere în mod conştiincios drepturile şi interesele celor cărora le dă asistenţă juridică.

El trebuie să corespundă muncii şi să se ocupe de aceasta, astfel încît să satisfacă cerinţele de asistenţă juridică ce se prezintă biroului colectiv din care face parte.

   Art. 5. - Colegiile de avocaţi sînt organizaţii cu personalitate juridică, constituite pe regiuni, al căror sediu se află în localităţile de reşedinţă ale tribunalelor regionale.

În Capitala Republicii Populare Romîne se constituie Colegiul de avocaţi al regiunii Bucureşti şi al Capitalei Republicii Populare Romîne.

Prin ordinul Ministrului Justiţiei se pot constitui colegii de avocaţi şi în alte unităţi teritorial-administrative.

   Art. 6. - Ministrul Justiţiei are conducerea activităţii avocaturii din Republica Populară Romînă.

   CAPITOLUL II
Organizarea şi funcţionarea colegiilor de avocaţi

   Art. 7. - Colegiul de avocaţi cuprinde pe toţi avocaţii din circumscripţia sa teritorială şi este condus de consiliul colegiului, ales de adunarea generală a membrilor colegiului.

   Art. 8. - Adunarea generală a membrilor colegiului de avocaţi are următoarele atribuţii:

   a) alege pe membrii consiliului colegiului şi ai comisiei de cenzori şi revocă pe aceştia, dacă aceasta este necesar;

   b) aprobă bugetul anual şi statutul de personal al colegiului;

   c) aprobă planul de muncă anual al colegiului;

   d) primeşte dările de seamă privind activitatea consiliului colegiului şi a comisiei de cenzori, precum şi activitatea colegiului în general;

   e) dă descărcare pentru gestiunea financiară anuală.

În afară de aceste atribuţii, adunarea generală poate da directive cu privire la organizarea şi desfăşurarea muncii colegiului şi face propuneri Ministrului Justiţiei, privind problemele profesionale.

   Art. 9. - Adunarea generală ordinară va avea loc odată pe an.

Ea se convoacă de către consiliul colegiului, se consideră legal constituită cînd participă mai mult de jumătate din totalul membrilor colegiului şi ia hotărîri cu majoritate simplă de voturi.

De cîte ori va fi necesar, consiliul colegiului poate convoca adunări generale extraordinare.

Consiliul colegiului este obligat să convoace adunări generale extraordinare la cererea unui număr de avocaţi reprezentînd cel puţin o treime din totalul membrilor colegiului, sau la ordinul Ministrului Justiţiei; convocarea se va face în termen de cel mult 10 zile.

Şedinţa adunării generale este condusă de un birou ales din mijlocul ei, format dintr-un preşedinte, doi membri şi un secretar.

   Art. 10. - Consiliul colegiului de avocaţi exercită conducerea colegiului şi răspunde de toată activitatea sa faţă de adunarea generală şi faţă de Ministrul Justiţiei.

Consiliul are următoarele atribuţii:

   a) aduce la îndeplinire hotărîrile adunării generale;

   b) înfiinţează birourile colective de asistenţă juridică necesare, organizează şi controlează munca acestora şi repartizează pe avocaţi în aceste birouri;

   c) exercită controlul asupra activităţii profesionale a membrilor colegiului de avocaţi şi supraveghează respectarea de către aceştia a dispoziţiilor legale în legătură cu exercitarea profesiunii de avocat;

   d) ia măsurile necesare pentru ridicarea nivelului ideologic, politic şi profesional al membrilor colegiului;

   e) face propuneri cu privire la cererile de primire în colegiu şi decide asupra transferării membrilor de la un birou colectiv de asistenţă juridică la altul, în cadrul colegiului;

   f) administrează bunurile colegiului, întocmeşte proiectul planului de muncă anual şi bugetul, pe care le supune spre aprobare adunării generale. De asemenea, execută planul şi bugetul astfel aprobate;

   g) angajează personalul colegiului şi al birourilor colective de asistenţă juridică;

   h) aduce la îndeplinire dispoziţiile Ministrului Justiţiei.

Consiliul colegiului poate lua, de asemenea, orice alte măsuri în legătură cu conducerea activităţii colegiului, care nu cad în competinţa exclusivă a adunării generale.

   Art. 11. - Consiliul colegiului se alege pe timp de 2 ani dintre membrii colegiului.

Numărul membrilor consiliilor se stabileşte pentru fiecare colegiu în parte prin ordinul Ministrului Justiţiei.

   Art. 12. - Consiliul colegiului alege dintre membrii săi pe preşedinte şi pe vicepreşedinţi.

De asemenea, stabileşte atribuţiile fiecărui membru din consiliu.

   Art. 13. - Şedinţele consiliului colegiului se pot ţine legal cu 2/3 din numărul tuturor membrilor, hotărîri valabile luîndu-se cu majoritatea simplă a celor prezenţi.

   Art. 14. - Preşedintele consiliului colegiului are următoarele atribuţii:

   a) reprezintă colegiul în faţa justiţiei, a tuturor organelor de stat şi organizaţiilor obşteşti, a persoanelor juridice de orice fel, precum şi în raporturile cu orice persoană;

   b) ordonanţează cheltuielile potrivit prevederilor bugetului;

   c) convoacă consiliul colegiului.

De asemenea, preşedintele consiliului colegiului poate lua orice măsuri cu conducerea activităţii colegiului, care nu cad în competinţa exclusivă a adunării generale sau a consiliului colegiului.

   Art. 15. - Comisia de cenzori a colegiului controlează şi verifică activitatea financiar-administrativă a colegiului şi a birourilor colective de asistenţă juridică.

Comisia de cenzori se alege pe termen de 2 ani şi se compune din 3 pînă la 5 membri.

   Art. 16. - În cadrul fiecărui colegiu se organizează birouri colective de asistenţă juridică.

În acest scop, în localităţile unde funcţionează instanţe judecătoreşti se organizează cel puţin un birou colectiv de asistenţă juridică.

Modalitatea de constituire şi funcţionare a birourilor colective de asistenţă juridică, precum şi organizarea muncii în cadrul acestora, se stabilesc prin instrucţiunile Ministrului Justiţiei.

   Art. 17. - Biroul colectiv de asistenţă juridică este condus de un director sau responsabil, angajat sau desemnat de consiliul colegiului de avocaţi; directorul va fi confirmat de Ministrul Justiţiei.

Directorul sau responsabilul răspunde faţă de consiliul colegiului pentru bunul mers al activităţii biroului colectiv de asistenţă juridică.

El poate reprezenta colegiul în faţa tuturor organelor de stat şi organizaţiilor obşteşti, a persoanelor juridice de orice fel şi în raporturile cu orice persoană, pe bază de delegaţie specială.

   Art. 18. - La birourile colective de asistenţă juridică cu mai mult de 15 avocaţi, directorii vor putea primi o remuneraţie; pe timpul cît sînt remuneraţi ei nu vor putea exercita profesiunea de avocat.

   CAPITOLUL III
Conducerea avocaturii

   Art. 19. - Ministrul Justiţiei organizează, îndrumează şi controlează activitatea avocaţială din Republica Populară Romînă în vederea realizării sarcinilor acesteia şi aplicării întocmai a dispoziţiilor legale în legătură cu organizarea şi exercitarea profesiunii de avocat şi poate emite în acest scop ordine şi instrucţiuni obligatorii pentru toate colegiile de avocaţi.

   Art. 20. - Ministrul Justiţiei, în exercitarea atribuţiilor sale:

   a) stabileşte numărul avocaţilor pe colegii şi pe centre judiciare;

   b) poate să anuleze deciziile cu privire la repartizarea şi transferarea avocaţilor în cadrul colegiilor;

   c) aprobă transferările avocaţilor de la un colegiu la altul;

   d) stabileşte numărul membrilor consiliilor colegiilor de avocaţi;

   e) numeşte pe membrii comisiilor de disciplină;

   f) este forul suprem în materie disciplinară şi, în această calitate, anulează deciziile comisiilor de disciplină, dacă ele nu sînt temeinice şi legale şi poate de asemenea lua singur orice măsură disciplinară;

   g) aprobă bugetele colegiilor de avocaţi;

   h) stabileşte tariful onorariilor pentru asistenţa juridică şi normele generale de distribuire a acestora;

   i) anulează deciziile consiliilor colegiilor de avocaţi, dacă ele nu sînt temeinice şi legale;

   Art. 21. - Ministrul Justiţiei poate dizolva consiliile colegiilor de avocaţi, în cazul cînd activitatea acestor organe nu este conformă cu legea.

În asemenea cazuri, Ministrul Justiţiei numeşte un organ interimar; alegerea unui nou consiliu trebuie să se facă pînă în cel mult 3 luni de la data dizolvării.

   CAPITOLUL IV
Reglementarea calităţii de avocat

   Art. 22. - Poate fi membru al unui colegiu de avocaţi, orice licenţiat în drept sau absolvent cu examenul de stat al unei facultăţi de ştiinţe juridice.

Primirea sau reprimirea în colegiu se face pe baza unui examen de admitere, ale cărui condiţii se stabilesc prin instrucţiunile Ministrului Justiţiei şi în limitele locurilor disponibile stabilite conform art. 20 lit. a.

Absolvenţii facultăţilor de ştiinţe juridice cu examen de stat repartizaţi de Ministrul Justiţiei pentru colegiile de avocaţi sînt scutiţi de examenul prevăzut în alin. 2.

Ministrul Justiţiei poate acorda scutirea de examen juriştilor care înainte de a cere primirea sau reprimirea în colegiu au avut timp mai îndelungat o activitate profesională sau ştiinţifică, meritorie şi continuă pe tărîmul muncii juridice.

   Art. 23. - Nu pot fi primiţi în colegiile de avocaţi:

   a) cei care nu au exerciţiul drepturilor electorale;

   b) cei care au fost condamnaţi pentru infracţiuni care îi fac nedemni de a exercita profesiunea de avocat;

   c) cei care se află în curs de urmărire penală sau de judecată, pentru infracţiunile prevăzute la litera b.

   Art. 24. - Nu pot exercita profesiunea de avocat, cei care în acelaşi timp ocupă orice funcţie retribuită sau au orice altă profesiune producătoare de venituri.

Munca didactică juridică, cea publicistică juridică şi cea literară nu sînt incompatibile cu exercitarea profesiunii de avocat.

Avocaţii care au trebuit să-şi întrerupă activitatea profesională, pentru motive de incompatibilitate, pot fi reprimiţi în colegiu după încetarea incompatibilităţii. În asemenea cazuri, timpul activităţii profesionale anterioare incompatibilităţii va fi socotit la vechimea în profesie.

   Art. 25. - Primirea în colegiile de avocaţi se face prin ordinul Ministrului Justiţiei.

   Art. 26. - La începutul exerciţiului profesiunii, avocaţii sînt obligaţi să facă un stagiu de 2 ani, în timpul căruia poartă denumirea de avocaţi stagiari.

Juriştii care înainte de primirea în colegiu au activat timp de 3 ani ca judecători sau procurori, precum şi cei care au activat timp de 4 ani ca notari de stat sau jurisconsulţi, sînt scutiţi de stagiu.

Ministrul Justiţiei poate reduce la un an durata stagiului pentru avocaţii stagiari care s-au evidenţiat în mod deosebit în îndeplinirea obligaţiilor profesionale.

După terminarea stagiului, avocaţii stagiari vor fi supuşi unui examen de definitivare.

Condiţiile efectuării stagiului şi de organizare a examenului se stabilesc prin instrucţiunile Ministrului Justiţiei.

   Art. 27. - Avocaţii stagiari pot pune concluzii numai la tribunalele populare de raion, oraş şi raion de oraş.

Avocaţii definitivi care au o vechime de cel puţin 2 ani în această calitate, pot pune concluzii în fond şi la tribunalele regionale, precum şi la tribunalele speciale; acei care au o vechime de cel puţin 5 ani pot pune concluzii şi la tribunalele regionale şi speciale, ca instanţe de recurs, iar cei care au o vechime de peste 10 ani, pot pune concluzii la toate instanţele, inclusiv Tribunalul Suprem.

În vechimea profesiunii prevăzută în prezentul articol se include şi timpul în care avocatul a ocupat una din funcţiile prevăzute în art. 26 alin. 2, înainte de intrarea în avocatură.

   CAPITOLUL V
Exercitarea profesiunii de avocat

   Art. 28. - Avocatul este obligat să-şi îndeplinească conştiincios sarcinile profesionale şi să nu se servească de mijloace care au ca scop ascunderea sau denaturarea adevărului ori amînarea nejustificată a rezolvării cauzelor.

   Art. 29. - Este interzis avocatului:

   a) să dea consultaţii, să redacteze cereri, să angajeze cauze şi în general să presteze servicii avocaţiale, altfel decît în cadrul biroului colectiv de asistenţă juridică;

   b) să primească sume de bani sau alte avantaje materiale sub orice formă de la cei pe care îi reprezintă sau asistă;

   c) să divulge informaţiile şi cuprinsul actelor ce i-au fost încredinţate cu prilejul consultaţiilor profesionale sau să depună ca martor împotriva părţilor apărate de el, dacă nu a obţinut consimţămîntul acestora; avocaţii sînt însă obligaţi să comunice organelor de stat competente astfel de informaţii şi acte, dacă ele privesc fapte care aduc atingere securităţii Republicii Populare Romîne şi păcii.

În cazul cînd a depus ca martor, el nu mai poate pune concluzii ca avocat.

   Art. 30. - Activitatea avocaţială se va desfăşura pe baza delegaţiei scrise, semnată de directorul sau responsabilul biroului colectiv de asistenţă juridică.

În baza delegaţiei, avocatul va fi îndreptăţit să acorde asistenţă juridică, în condiţiile admise de lege.

   Art. 31. - După primirea delegaţiei, avocatul nu poate renunţa la prestarea serviciului avocaţial pentru care a fost angajat, decît pentru motive temeinice.

Într-un asemenea caz, el este obligat să înştiinţeze în scris, în timp util, partea şi biroul colectiv de asistenţă juridică pentru ca lipsa de apărare a părţii să nu ducă la amînarea cauzei.

   Art. 32. - Pentru munca sa, avocatul are dreptul la o remunerare justă, în raport cu cantitatea şi calitatea muncii depuse, al cărei cuantum şi condiţii de plată se stabilesc prin instrucţiunile Ministrului Justiţiei.

În acest scop, din sumele încasate de biroul colectiv de asistenţă juridică, se va distribui membrilor săi, în raport de încasările pentru munca fiecăruia, o cotă de cel puţin 70% pentru remunerarea muncii şi numai o cotă de cel mult 30% se va reţine pentru cheltuielile cu organizarea şi funcţionarea colegiului de avocaţi, pentru alimentarea fondului de pensii, ajutoare, premii, precum şi pentru celelalte scopuri prevăzute în bugetul colegiului. În cadrul aceluiaşi colegiu, procentele de mai sus vor fi unitare.

   Art. 33. - Avocaţii cu o vechime profesională de cel puţin 11 luni au dreptul la un concediu de odihnă plătit, pe o durată egală cu aceea a concediilor angajaţilor din instituţiile obşteşti.

Suma ce se plăteşte pe timpul concediului se fixează de consiliul colegiului de avocaţi.

   CAPITOLUL VI
Asistenţa juridică

   Art. 34. - Pentru obţinerea asistenţei juridice, cei interesaţi se pot adresa oricărui birou colectiv de asistenţă juridică şi pot solicita să fie apăraţi de oricare dintre membrii biroului.

   Art. 35. - Plata muncii avocaţiale se face numai biroului colectiv de asistenţă juridică, potrivit tarifului de onorarii pentru asistenţa juridică.

Pentru fiecare act de asistenţă juridică solicitat biroului colectiv, se va întocmi un angajament pe o fişă semnată de directorul sau responsabilul colectivului, de avocatul căruia i s-a repartizat lucrarea şi de partea care a solicitat asistenţa juridică.

Fişa de angajament, întocmită după modelul stabilit de Ministrul Justiţiei, va cuprinde onorariul fixat pentru lucrare, precum şi condiţiile de plată şi va arăta toate sumele primite în contul onorariului.

În caz de neplată a onorariului restant, partea va putea fi urmărită, pe baza fişei, potrivit procedurii stabilite de Decretul nr. 387 din 13 octombrie 1952, privitor la urmărirea unor datorii pe cale notarială, în temeiul titlului executor eliberat de Notariatul de Stat din raionul în care se află sediul biroului colectiv de asistenţă juridică.

La calcularea cheltuielilor de judecată, instanţele sînt obligate să respecte tariful de onorarii pentru asistenţa juridică.

   Art. 36. - Birourile colective de asistenţă juridică sînt obligate să acorde asistenţă juridică ori de cîte ori instanţele, potrivit dispoziţiilor legale în vigoare, cer apărarea din oficiu a inculpaţilor sau a altor împricinaţi.

În cazul desemnării unui apărător din oficiu, partea cu posibilităţi de plată este obligată să plătească onorariul acestuia; obligaţia se va stabili prin hotărîrea judecătorească care rezolvă cauza la care a luat parte apărătorul din oficiu.

Birourile colective de asistenţă juridică sînt, de asemenea, obligate să acorde asistenţă juridică, la cererea instanţei, atunci cînd partea este efectiv lipsită de mijloace materiale şi cînd aceasta este absolut necesar în raport cu circumstanţele cauzei.

   Art. 37. - Asistenţa juridică poate fi acordată în mod gratuit:

   a) în acţiunile ce urmăresc pensii de întreţinere sau repararea daunelor pricinuite de moartea sau infirmitatea cauzată în timpul producţiei ori ca urmare a unor accidente;

   b) pentru consultaţii juridice şi pentru redactarea unor cereri sau alte acte judiciare cerute de ostaşii din Forţele Armate ale Republicii Populare Romîne;

   c) pentru orice activitate de asistenţă juridică, dacă directorii birourilor colective constată că solicitatorii sînt efectiv lipsiţi de mijloace materiale.

   Art. 38. - În cazurile prevăzute în art. 36 şi 37, dacă părţile, din lipsă de mijloace, nu au putut plăti onorariul cuvenit birourilor colective, tribunalele, prin hotărîrile care soluţionează fondul cauzelor, vor obliga părţile potrivnice, dacă acestea pierd procesele, să plătească biroului colectiv de asistenţă juridică, care a delegat avocatul, onorariul cuvenit potrivit tarifului.

În cazurile cînd asistenţa juridică a fost acordată la cererea instanţei şi onorariul nu poate fi plătit în condiţiile alin. 1, plata se va face dintr-un fond pus anume la dispoziţia Ministerului Justiţiei.

   CAPITOLUL VII
Răspunderea disciplinară

   Art. 39. - Încălcarea prevederilor prezentului decret, cu privire la exercitarea profesiunii de avocat, precum şi orice comportare contrară intereselor obşteşti, intereselor legale ale celor ce recurg la asistenţă juridică sau în contrazicere cu atitudinea şi poziţia justă faţă de muncă, de care trebuie să dea dovadă avocaţii din Republica Populară Romînă în exercitarea profesiunii, atrag răspunderea disciplinară.

   Art. 40. - Pedepsele disciplinare sînt:

   a) observaţia;

   b) mustrarea cu avertisment;

   c) transferarea în alt birou colectiv de asistenţă judiciară din aceeaşi sau din altă regiune, pe termen de la 3 luni la 1 an;

   d) excluderea din colegiu.

Acţiunea disciplinară trebuie pornită în termen de cel mult un an de la comiterea abaterii disciplinare.

   Art. 41. - Sancţiunile disciplinare se aplică membrilor colegiilor de avocaţi de către comisiile de disciplină de pe lîngă colegiile de avocaţi din care fac parte.

Comisia de disciplină de pe lîngă colegiul de avocaţi se compune dintr-un judecător de la tribunalul regional, care are calitate de preşedinte, şi doi membri ai Consiliului Colegiului de avocaţi al regiunii respective, numiţi de Ministrul Justiţiei.

Comisia de disciplină de pe lîngă Colegiul de avocaţi al regiunii Bucureşti şi Capitalei Republicii Populare Romîne se compune dintr-un judecător de la Tribunalul Regiunii Bucureşti sau Tribunalul Capitalei Republicii Populare Romîne şi doi membri ai colegiului respectiv, numiţi de Ministrul Justiţiei.

   Art. 42. - Abaterile disciplinare vor fi cercetate la cererea persoanelor interesate sau din oficiu, de către un organ delegat de Ministrul Justiţiei. În urma efectuării cercetărilor, organul delegat va putea dispune, după caz, clasarea cauzei sau trimiterea avocatului reclamat în faţa comisiei de disciplină.

   Art. 43. - Împotriva deciziilor pronunţate de comisiile de disciplină de pe lîngă colegiile de avocaţi se poate face întîmpinare la Comisia centrală de disciplină pentru colegiile de avocaţi din Republica Populară Romînă, care funcţionează la Ministerul Justiţiei.

Comisia centrală de disciplină pentru colegiile de avocaţi din Republica Populară Romînă se compune din trei judecători de la Tribunalul Capitalei Republicii Populare Romîne sau regiunii Bucureşti, dintre care unul va fi preşedinte de colegiu, precum şi doi membri ai Consiliului Colegiului de avocaţi al regiunii Bucureşti şi Capitalei Republicii Populare Romîne, numiţi de Ministrul Justiţiei.

Întîmpinările se depun în termen de 15 zile de la comunicarea deciziei, la organul a cărui decizie se atacă.

La soluţionarea întîmpinărilor se cercetează legalitatea şi temeinicia deciziei atacate.

   Art. 44. - Organizarea şi funcţionarea comisiilor de disciplină şi procedura disciplinară se stabilesc prin instrucţiunile Ministrului Justiţiei.

   Art. 45. - În cazul cînd acţiunea disciplinară este pornită pentru abateri disciplinare sau fapte penale grave, organul delegat cu cercetarea poate propune comisiei de disciplină, ca pînă la darea deciziei sale, să suspende din exerciţiul profesiunii pe acel trimis în judecată.

Măsura suspendării este executorie. Ea poate fi atacată cu întîmpinare în condiţiile prevăzute în art. 43.

Deciziile pentru abaterile disciplinare sau faptele penale prevăzute în alin. 1, se pot pronunţa cu execuţie provizorie.

Întîmpinările făcute împotriva deciziei date în condiţiile prezentului articol, se vor soluţiona în termen de cel mult 15 zile de la introducerea lor.

   CAPITOLUL VIII
Dispoziţii finale şi tranzitorii

   Art. 46. - Casa de Asigurări a Avocaţilor îşi va continua activitatea, în conformitate cu statutul ei, şi după intrarea în vigoare a prezentului decret.

   Art. 47. - Decretul nr. 39 din 14 februarie 1950, privitor la profesiunea de avocat, se abrogă în întregime.